Deepfake: inovație sau manipulare? Cum ne ajută și/ sau ne păcălește realitatea augmentată.

Deepfake: inovație sau manipulare? Cum ne ajută și/ sau ne păcălește realitatea augmentată.

Hai să facem un exercițiu de imaginație: Richard Nixon anunță eșecul unei aselenizări într-o realitate paralelă, Elvis Presley își lansează cel mai nou album în anii 2020, iar Michael Jens află în luna de miere că a devenit imaginea publicitară pentru pastile de erecție, discutând deschis despre problemele sale pe TikTok. La Muzeul Dalí din Sankt Petersburg, vizitatorii sunt întâmpinați de însuși Salvador Dalí. Aceste scenarii incredibile, deși fictive, ar putea fi ușor realizate cu ajutorul tehnologiei deepfake. Ei bine, aceste lucruri nu s-au întâmplat de fapt, dar ele au putut fi „închipuite” și „puse în scenă” cu ajutorul tehnologiei deepfake.

Într-o lume tot mai conștientă și mai fascinată de noile posibilități, linia dintre realitate și ficțiune devine tot mai subțire. În lipsa unor reglementări clare, și cu o moralitate mereu subiectivă, intră în responsabilitățile noastre să avem grijă ce creăm, dar și ce credem.

Iar ca oameni ai oamenilor, ca lideri, marketeri, comunicatori, avem responsabilitatea de a crea ghiduri care să ne ajute să tratăm acest subiect într-un mod asumat, mai întâi de toate înțelegând cum ne poate ajuta și în ce moduri ne poate dăuna. Iar asta ne-am propus să clarificăm în acest articol.

Să începem cu începutul, o clarificare: ce este tehnologia deepfake?

Termenul „Deepfake” reprezintă un amestec între „tehnologia de învățare profundă” (deep learning) și „videoclipuri false” (fake), o fuziune tehnologică care a prins viață sub formă de imagini și secvențe video surprinzător de realiste. Folosind algoritmi avansați de inteligență artificială, deepfake-ul învață detaliile feței unei persoane dintr-o multitudine de unghiuri, captând expresiile și nuanțele care fac fiecare om unic. Această tehnologie apoi utilizează aceste informații pentru a genera sau suprapune aceste fețe peste alte persoane în videoclipuri, cu o acuratețe care poate varia de la ușor amuzant la profund tulburător.

Un exemplu recent de deepfake care a capturat imaginația publicului a fost reînvierea virtuală a artistului Salvador Dalí, care „întâmpină” vizitatorii la un muzeu din Florida. De asemenea, scena în care Carrie Fisher apare tânără în filmul „Star Wars: Rogue One”, realizată după moartea ei, este un alt exemplu de cum deepfake poate fi folosit pentru a păstra vie amintirea actorilor în noi contexte cinematografice.

Însă tehnologia deepfake nu este doar despre recrearea trecutului sau suprapunerea fețetelor în contexte noi. Această tehnologie are un întreg spectru de utilizări, de la dublaje lingvistice în filme, care permit personajelor să vorbească fluent în orice limbă, până la personalizarea mesajelor publicitare, unde un CEO ar putea să apară vorbind personal fiecărui client. În teorie, un politician ar putea trimite mesaje personalizate către alegători, adaptate specific pentru interesele și preocupările lor locale.

Dezavantajele utilizării deepfake

Să fim sinceri, însă: tehnologia deepfake vine și cu steaguri roșii și cu riscuri semnificative. Puterea de a manipula realitatea vizuală și auditivă poate fi exploatată în scopuri nefaste, cum ar fi falsificarea declarațiilor publice ale politicienilor, crearea de știri false sau chiar pornografie non-consensuală, care ar provoca probleme etice și legale majore. Aceasta este o oglindă a dualității tehnologice în care inovația deschide simultan posibilități noi pentru creație și pentru dezastru.

Avantajele utilizării deepfake

În ciuda potențialelor sale riscuri, tehnologia deepfake aduce o mulțime de oportunități inovatoare, mai ales în domeniul marketingului. Când sunt utilizate în mod etic și transparent, aceste tehnologii pot reduce semnificativ costurile producției de campanii video, pot îmbunătăți implementarea campaniilor omni channel și pot facilita crearea de conținut hiper personalizat.

Acest lucru transformă interacțiunea dintre mărci și consumatori într-o experiență mult mai dinamică și captivantă, adaptând mesajele publicitare la nevoile și preferințele individuale ale fiecărui consumator.

Exemple de utilizare reușită

Multe dintre cele mai cunoscute mărci la nivel mondial au încorporat deepfake-urile în strategiile lor de marketing. Un exemplu notabil este compania germană Zalando, care a utilizat tehnologia pentru a genera apariții ale modelului Cara Delevingne în peste 290,000 de campanii personalizate, adaptate cultural și lingvistic pentru diferite piețe europene. Acest tip de personalizare permite o rezonanță mai mare cu publicul țintă, crescând eficacitatea campaniilor publicitare.

Un alt exemplu impresionant este campania „Malaria Must Die”, care a folosit deepfake-uri pentru a pune vocea și chipul celebrului David Beckham în mesaje în mai multe limbi, apelând la un public global pentru a genera conștientizare și a mobiliza resurse pentru lupta împotriva malariei. Acest tip de campanie demonstrează cum deepfake-urile pot fi folosite pentru a amplifica mesajele importante și pentru a sprijini cauze umanitare.

În sectorul educațional, tehnologia deepfake a fost aplicată pentru a crea asistenți virtuali care oferă suport personalizat și interactiv pentru utilizarea dispozitivelor. De exemplu, utilizatorii pot primi instrucțiuni pas cu pas de la un „instructor” virtual care demonstrează folosirea corectă a unei camere sau a unui nou software, facilitând învățarea și îmbunătățind experiența utilizatorului.

Aceste exemple subliniază cum deepfake-urile, folosite responsabil, pot aduce beneficii semnificative în marketing, educație și activism social, demonstrând potențialul lor de a inova și de a îmbunătăți modul în care interacționăm cu tehnologia și informația.

Gânduri finale

Deepfake reprezintă o tehnologie cu două tăișuri. Pe de o parte, aduce oportunități neașteptate pentru creativitate și inovație în marketing și alte domenii. Pe de altă parte, există un risc semnificativ de abuz care poate submina încrederea și credibilitatea în era informației. Pe măsură ce această tehnologie evoluează, va fi esențial să navigăm între potențialul său de a îmbogăți experiența umană și riscurile sale de a distorsiona realitatea.

Se impune astfel implementarea unei reglementări stricte și stabilirea unor linii directoare clare care să asigure utilizarea responsabilă a tehnologiei și să protejeze consumatorii de potențialele abuzuri.

Dificultatea de a distinge falsul de realitate poate afecta negativ sfera politică și poate distruge vieți prin crearea de conținut nefavorabil sau chiar ilegal. Fără încredere, societatea noastră devine vulnerabilă la manipulare, înșelătorii cresc exponențial, iar problemele legale și de consimțământ devin din ce în ce mai complexe.

Astfel, întrebarea rămâne: în ce măsură deepfake este o formă de inovație revoluționară sau un instrument de manipulare periculos? Răspunsul la această întrebare va modela viitorul tehnologiei și modul în care interacționăm cu realitatea augmentată și virtuală în toate aspectele vieții noastre. Părerea ta care e?